Difuzarea, luni, a înregistrării video în care apare cetăţeanul român răpit în Burkina Faso în urmă cu peste un an, ţinut ostatic de gruparea jihadistului algerian Mokhtar Belmokhtar, a survenit la o zi după ce organizaţia Statul Islamic a publicat, prin agenţia sa de propagandă, Amaq, actul de supunere prestat de liderul unei dizidenţe a grupării lui Belmokhtar, Al-Mourabitoune, care afirmase în mai 2015 că îl ţine prizonier pe român, informează Agerpres.
Liderul Al-Mourabitoune, Adnan Abou Walid Sahraoui, jurase credinţă Statului Islamic în mai 2015 — declaraţie calificată imediat ca 'nulă şi neavenită' de Belmokhtar, care îşi reafirma fidelitatea faţă de Al Qaida—, însă de-abia duminică gruparea condusă de Abou Baqr al-Baghdadi a luat în mod oficial notă de ea.
Faptul că această înregistrare video — despre care au relatat marţi SITE, centrul american de supraveghere a site-urilor jihadiste, şi agenţia mauritaniană Al-Akhbar — provine de la Al Qaida în Maghrebul Islamic (Aqmi), grupare căreia Belmokhtar i s-a alăturat în noiembrie 2015, dovedeşte că ostaticul, identificat în înregistrare ca Iulian Gherguţ, 'se află într-adevăr în mâinile grupării lui Mokhtar Belmokhtar', a declarat pentru AFP directorul agenţiei Al-Akhbar, El-Heiba Ould Cheikh Sidaty. Aceasta este cunoscută pentru primirea şi difuzarea în mod regulat de comunicate ale grupărilor jihadiste din Sahel.
Difuzarea înregistrării ar putea fi motivată de dorinţa de a oferi 'o dovadă', prima după mai bine de un an, că ostaticul este încă în viaţă, în vederea unor eventuale negocieri între Aqmi şi statul român, susţine Ould Cheikh Sidaty.
La Bucureşti, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat marţi că, în prezent, se fac verificări cu privire la autenticitatea înregistrării în care apare cetăţeanul român răpit în Burkina Faso.
Celula de criză de la Bucureşti a mai precizat că lansarea unui astfel de mesaj în spaţiul public se înscrie în tiparul obişnuit al situaţiilor de acest gen şi că se lucrează în regim de permanenţă pentru gestionarea situaţiei.
Potrivit AFP, nordul statului Mali a căzut în martie-aprilie 2012 în mâinile grupărilor jihadiste cu legături cu Al Qaida. Acestea au fost în mare parte alungate după lansarea în 2013, la iniţiativa Franţei, a unei intervenţii militare internaţionale, ce continuă încă.
Zone întregi scapă însă controlului forţelor guvernamentale din Mali şi străine, în pofida semnării, în mai iunie 2015, a unui acord de pace menit să-i izoleze definitiv pe jihadişti. Mult timp concentrate în nord, atacurile jihadiste s-au extins începând din 2015 spre centrul, iar ulterior spre sudul ţării.
Burkina Faso, scutită mult timp de violenţe jihadiste, se învecinează cu Mali şi a jucat un rol important în procesul de pace în această ţară. Din 2015 însă, a devenit scena unor răpiri şi atentate, mai ales în zona de nord.
