Share on Linkedin
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Facebook
Marţi, 21 mai 2019 - 10:16:46
republicanii

Povestea Baronului BELLU, cel care a dat numele celebrului cimitir din Bucureşti


9 august 2016

Puţină lume ştie cine a fost şi ce a însemnat în istoria şi cultura noastră această familie de aromâni veniţi din Macedonia.
 
Se pare că adevăratul donator al terenului pentru cimitir a fost Barbu Bellu, la intervenţia lui C.A. Rosetti, pe atunci primar al Capitalei. Se întâmpla în 1853. Pe locul actualului cimitir se afla o grădină cu portocali.
Barbu Bellu (1825-1900) era baron austriac (moştenise titlul de la unchiul său Constantin Bellios, care-l primise în 1817, de la împăratul Francisc I), dar a deţinut şi înalte demnităţi publice şi domneşti, ca aproape toţi cei din neamul lui, începând cu cea de paharnic şi continuând cu cea de membru al Curţii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptăţii, senator.

Barbu Bellu, donatorul terenului pentru cimitir, mai avea trei fraţi. Cel mai mare, Ştefan, era un personaj central în viaţa mondenă a Capitalei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Bărbat galant şi veşnic amorezat, conul Fănică Bellu, alias Bibicul (nume de alint cu care era dezmierdat de balerinele trupei Fanelly) îşi refăcea energia consumată în Parlament, ducându-se să admire picioarele dansatoarelor de la grădina „Union” şi aplaudând-o frenetic pe o oarecare domnişoară Margot, considerată cea mai „seduisante orizontale” a trupei.

Al doilea frate (mai mic) a fost Constantin (Codiţă) şi era muzicolog. În cartea sa, „Roumanie, capitale... Paris”, Jean-Yves Conrad pomeneşte de faptul că acesta ar fi locuit, în 1863, pe rue Grange-Bateliere, împreună cu Gheorghe Bellu, mezinul familiei. Cei doi fraţi erau însă „en froid”. În aceeaşi carte, Jean-Yves Conrad semnalează că, la 12 februarie 1875, Constantin s-a sinucis într-o cameră de hotel.  
Gheorghe (Iorgu) Bellu este numele celui de-al patrulea fiu al marelui Logofăt al Credinţei, Alexandru Bellu, şi ai Irinei Văcărescu. S-a născut la Bucureşti pe 25 februarie 1826, iar în 1851 a plecat la Paris pentru a studia medicina, specialitatea sa fiind homeopatia. Ulterior a abandonat profesia de medic, dedicându-se unei alte pasiuni, aceea de colecţionar de artă.
 
În anul 1821, pe aceste locuri se afla curtea boiereascăşi gradina cea mare a lui Bellu cel Bătrân (Alexandru), tatăl lui Barbu. Până în secolul al XIX-lea, bucureştenii îşi îngropau morţii în jurul nenumăratelor biserici, în afara oraşului existând doar 7-8 cimitire pentru săraci, pentru cei din închisori sau cei morţi în urma deselor molime.

La data de 26 noiembrie 1852 încep lucrările pe un teren de circa 15 hectare. Pe acest teren în care se găseau trei mori de vânt, pe o moşie a Văcăreştilor, si acea mare gradina de pe ulita Serban Voda a baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministru al Cultelor si Justitiei, care o doneaza Primariei. Primii care i-au urmat exemplul au fost calugarii de la Mănăstirea Văcăreşti.
In toamna lui 1855 incep amenajarile terenului, primii ingropati fiind in 1856, iar in septembrie 1858 cimitirul incepe sa functioneze legal, iar in 1859 guvernul trece hotarat la aplicarea legii, prin mutarea celor inhumati din oras la acest nou cimitir, actiune facuta nu fara proteste vehemente ale bucurestenilor, totodata comunicand parohiilor aplicarea stricta a legii.
 
 
C.A.Rosetti (1816-1885) primar al Capilalei si organizatorul lucrarilor in noul cimitir, care pusese mult suflet in aceasta lucrare importanta pentru Capitala, a fost si primul concesionar consemnat in Arhiva Cimitirelor: in noiembrie 1859 el a cumparat un loc de veci pentru inmormantarea fiicei sale, Elena. A fost urmat de scriitorul Cezar Bolliac care, in 1860, şi-a inmormantat aici sotia, Aristita, fiica boierului Izvoranu.
 
 Si cum fiecare lucru nou devine eveniment, vechile familii boieresti au inceput sa-si aduca osemintele stabunilor in Cimitirul Bellu. Printre cei dintai a fost C. Cantacuzino-Rifoveanu, in 1853, urmat de Scarlat Rosetti, ramasitele familiilor Vacarescu din secolul al XVIII-lea, Cantacuzino, Florescu, familiile Ghica, Ralet Zefcari, Mihailescu, Barbu Slatineanu, Filitti, Manu, Cimpineanu, Racovita s.a.

Sursa:one.ro

Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating
(260 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

In Ploiesti gasiti paine traditionala romaneasca coapta in cuptor cu lemne fara E-uri

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate




Distanţele de care trebuie să ţii cont în baie



Magazin

distantele de care trebuie sa tii cont in baie
Să ne întoarcem puţin la matematică. Nu, nu trebuie să rezolvăm algoritmi sau alte ecuaţii complicate. Este vorba de câteva numere de care trebuie să ţii cont atunci când amenajezi baia sau renovezi. CasoTeca îţi spune care sunt distanţele de care trebuie să ţii cont în baie. Te simţi bine în...


Ce se întâmplă dacă pui benzina cu cifra octanică mai mare?



Magazin

ce se intampla daca pui benzina cu cifra octanica mai mare
Există legende urbane care spun că benzina cu cifră octanică mai mare face motorul să meargă mai bine, scade consumul, creşte puterea sau toate la un loc. Care este adevărul? Pe scurt, acestea sunt doar legende urbane. Răspunsul corect este, însă, ceva mai complicat. Cifra octanică nu spune...


Cum arată casa nelocuită de peste 120 de ani FOTO



Magazin

cum arata casa nelocuita de peste 120 de ani foto
O casă remarcabilă din Londra, a fost scoasă la vânzare pentru suma de 4,34 milioane de dolari, iar din 1895 a fost folosită doar pe post de depozit. Să ai o proprietate pe care să nu o locuieşti şi să o foloseşti doar ca depozit este ceva ce a atras atenţia presei din Marea Britanie....


O româncă, prima femeie arhitect din lume



Magazin

o romanca prima femeie arhitect din lume
Născută la Bucureşti în 1894 şi nepoată a peisagistului român Ion Andreescu, Maria rămâne orfană de mamă la vârsta de nouă ani. Are grijă de gospodărie şi de cei trei fraţi ai săi, studiază acasă, iar la 18 ani intră prima la Şcoala Superioară de Arhitectură. Simultan, urmează cursurile...


Locul unic din România unde poţi admira cinci cascade!



Magazin

locul unic din romania unde poti admira cinci cascade
Consiliul Local Săcele (Braşov) a aprobat proiectul de reabilitare a Cascadei Tamina din masivul Piatra Mare. Costurile se ridică la 1,3 milioane de lei, iar reabilitarea va dura, potrivit proiectului, 12 luni. Consilierii speră ca la cascadă să ajungă 55.000 de vizitatori pe an, iar...


Design si programare web: ing. Constantin Iancu
ISSN 2501-8612, ISSN-L 2501-8612
Actualizat la 18 martie 2019
Autentificare
Responsive website newspaper by eng. Constantin Ianc
republicanii.ro